Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor, a criticat, într-un interviu pentru GÂNDUL, felul în care sindicatele din învățământ au procedat în legătură cu greva generală, declanșată luni. Aceasta susține că, pe de o parte, elevii sprijină revendicările sindicatelor, însă mărturisește că ei nu au fost consultați și nu au fost făcuți parte din această decizie care afectează, în special, examenele celor din ani terminali. În plus, Miruna Croitoru dezaprobă și modul haotic în care s-a organizat greva, fără precizări și strategii clare la nivelul unităților de învățământ.
Președintele Consiliului Național al Elevilor a precizat că, în actualul context, există și școli care deja au luat măsuri de comasare a orelor care se fac online, în cazul profesorilor care nu au fost de acord să participe la grevă.
Reamintim că luni este prima zi de grevă generală în sistemul de educaţie din România. Sindicatele au anunţat declanşarea acesteia încă de săptămâna trecută, după două runde de negocieri cu reprezentanţii Guvernului, în urma cărora nu s-a ajuns la niciun acord.
În total, potrivit sindicatelor, vor protesta peste 150.000 de cadre didactice, cărora li se va alătura şi personalul nedidactic din şcoli. Este cea de-a treia grevă de mare amploare din învăţământul românesc, din ultimii 30 de ani, celelalte desfăşurându-se pe parcursul a 5 săptămâni şi 3 săptămâni, potrivit sindicatelor din educaţie.
„În primul rând, legat de grevă, Consiliul Național al Elevilor a fost mereu alături de profesori și toate revendicările sindicatelor sunt și ceea ce noi ne-am dori. Adică, bineînțeles, o finanțare mult mai bună a sistemului de educație, însă nu trebuie să se oprească doar la salarii acest lucru. Ar trebui să avem și despre infrastructură, nu să ne oprim doar la ideea de salarii.
Mai mult decât atât, modul în care se organizează această grevă este unul destul de haotic, cred că acesta este cuvântul potrivit, tocmai pentru că nu au venit prfecizări clare. Unii elevi fac ore online pentru că nu vin la școală dacă au, de exemplu, o pauză foarte mare – să zicem că profesorul de la prima oră nu face grevă și nici cel de la ultima oră – și atunci elevii ar veni la școală și ar sta 4-5 ore practic degeaba. Există și școli care deja au luat măsuri, se fac ore online. În cazul acesta au fost comasate orele, însă nu au venit niște recomandări clare și niște direcții strategice clare.
Mai mult decât atât, trebuie să ne gândim și la elevii din an terminal și la ce stres sunt ei supuși. În primul rând, pe lângă stresul unor examene, de genul Evaluării Naționale și Bacalaureat, ce se întâmplă dacă nu-mi încheie media, ce se întâmplă dacă se amână examenul de bacalaureat cu câteva săptămâni și eu pot să pierd examenul de admitere la facultatea la care îmi doresc, care nu-și va schimba tot timpul calendarul după ce se întâmplă în sistemul de învățământ preuniversitar?!”, a declarat Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor.
„Totul este de pe o zi pe alta și de aceea trebuie să fim alerți și să rămânem mereu informații. Foarte multe lucruri referitor la această grevă s-au realizat fără o informare corespunzătoare în teritoriu. Noi am solicitat public în repetate rânduri faptul că este nevoie de o informare mult mai are din partea sindicatelor din învățământ și de un mod mult mai organizat de a se desfășura greva.
Adică, ori vin profesorii la oră și nu predau materia, nu susțin practic ora de curs, ori toți elevii rămân acasă, pentru că, după cum am spus, se creează diverse situații unde școala trebuie să improvizeze și dacă nu există deschidere din partea conducerii unității de învățământ, elevii au de suferit.
Deci, pe de-o parte, suntem alături de sindicate – am solicitat cu toții Guvernului și am fost complet dezamăgiți la începutului anului când bugetul pentru educație a fost din nou unul extrem de mic – însă trebuie să vedem ce se întâmplă dincolo de acest lucru.”
„Spre deosebire de situațiile trecute, în care inclusiv Consiliul Național al elevilor a fost invitat să participe la grevă și să încurajeze elevii să facă grevă, acum nu am fost consultați de către sindicate din niciun punct de vedere. Nu ne-au solicitat ajutorul și nici nu am discutat înainte să fie declanșată greva, motiv pentru care nu putem vorbi despre o atitudine pozitivă la modul general către elevi.
Din punctul nostru de vedere, elevii sunt acum folosiți sub forma unei victime colaterale și a unui șantaj emoțional, tocmai pentru a atrage atenția decidenților, aceștia (elevii -n.r.) neputând să participe practic activ la grevă.
Adică, să ne fi implicat și noi cu revendicările noastre, o finațare mult mai bună a sistemului de învățământ care se reflectă în infrastructură, în laboratoarele din școli, în modul în care sunt modernizate și digitalizate sălile de clase. Ar fi fost foarte multe lucruri de acest fel, dar, din păcate, noi nu am putut să ne implicăm, lucru care pe noi ne-a nemulțumit încă de la începutul acestei greve”, a conchis Miruna Croitoru.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală ”ALMA MATER” anunţă, luni, că au respins ”aşa-zisa ofertă a Guvernului României”.
”NU avem nevoie de ajutoare sociale!
NU suntem asistaţi social!
AVEM nevoie de salarii decente!
NU am decis să facem grevă peste noapte!
NU facem jocuri politice!
ESTE greva oamenilor şcolii, este greva celor peste 200.000 de angajaţi din învăţământ, care s-au săturat de nepăsarea guvernanţilor. Este greva celor care spun răspicat: AŞA NU SE MAI POATE”, au transmis sindicaliştii.
”Atenţionăm Guvernul României că, dacă în perioada imediat următoare nu se implică serios în soluţionarea problemelor care fac obiectul grevei generale din învăţământ şi nu vine cu propuneri care să fie acceptate de membrii de sindicat, salariaţii din educaţie sunt hotărâţi ca, în paralel cu greva generală, să iasă masiv în stradă”, au mai transmis sindicaliştii.
Ministerul Educaţiei anunţă, luni, că se lucrează la actele normative care să permită salarizarea personalului nedidactic conform cu grilele din legislaţie, care ar însemna o creştere de 9%. De asemenea, se vor acorda stimulente pentru profesorii debutanţi şi pentru cei din zone defavorizate.
”Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene au început demersurile pentru elaborarea actelor normative care să creeze cadrul legal pentru salarizarea întregului personal nedidactic din învăţământul de stat, la nivelul grilelor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022”, anunţă Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, din analiza Ministerului Educaţiei, aceasta înseamnă o creştere de circa 9% a salariului şi un impact bugetar estimat la 90 de milioane de lei, până la finalul anului calendaristic, pentru cei aproape 55.000 de beneficiari din învăţământul preuniversitar şi 10.000 din învăţământul superior.
CITEȘTE ȘI:
Profesorii solicită Guvernului creșteri de SALARII. Care ar urma să fie impactul bugetar